Tango Emocion în Norvegia

După un nou Tango Emocion

Diva Oana Andra și Divo Andras Chiriliuc la Tvr Cultural

Tango Emocion în Ce se întâmplă doctore

Grigore Constantinescu - Premieră la Opera București – TANGO EMOCIÒN ( Interviu cu Oana Andra )

– Cu o carieră lirică deja importantă, mi se pare că pentru tine, curiozitatea experienţelor artistice este mereu actuală, ca integrare permanentă în lumea spectacolului scenic. Iată ce îmi sugerează ipostazele paralele cu solistica de operă şi concert, prin regia şi realizarea de spectacole. Nu sunt mulţi cei care au în bursa lor de valori semnătură de autor pentru astfel de reprezentări. Asistăm acum, după spectacolul „Spitalul amorului” conceput pe temelia repertoriului românesc de salon din secolele trecute, la o nouă provocare, nu mai puţin incitantă, chiar pornind de la titlu: „Tango emociòn”. Ce înseamnă această sugestie tematică?

Tangoul este un fenomen aparte, seducător, plin de pasiune, iar pentru mulţi – chiar un stil de viaţă. De exemplu, la Buenos Aires, majoritatea oamenilor au serviciu în timpul zilei, apoi se odihnesc până seara când merg să danseze tango până în zori! Tangoul îi absoarbe ritualic şi devine însăşi raţiunea lor de a fi... M-a impresionat acest crez de ardere intensă a întregii firi, această dorinţă de a trăi printr-un dans în care nu poţi rămâne indiferent faţă de partener, ci eşti absorbit în eul celuilalt. „Tango emociòn” este un vis de iubire etern posibilă, etern dorită, o evadare din realitatea abrutizată de ritmuri violente şi depersonalizante, într-o lume a trăirilor autentice, intense, o lume în care nu există singurătate, în care celălalt îţi este mereu prezent în suflet.

– În conceperea proiectului, ce a avut întâietate, ideea, sursa sonoră sau cea coregrafică ?

Totul a pornit de la dorinţa partenerului meu de scenă din acest spectacol, baritonul Andras Chiriliuc, de a însufleţi împreună cu mine vechi şi mult iubite tangouri, majoritatea din repertoriul şi dintre creaţiile lui Carlos Gardel. Andras îşi dorea un recital în doi, însă pe mine nu prea mă mai atrag interpretările statice, pur lirico-muzicale. Eu caut reprezentaţia, povestea în orice act artistic, şi de aceea i-am propus să scriu un scenariu pe baza tangourilor propuse de el. Am apelat la bunăvoinţa tenorului Hector Lopez care mi-a tradus cele 17 tangouri celebre, şi versurile lor m-au inspirat în imaginarea acestei poveşti scenice pasionale, pe care am dedicat-o lui Andras Chiriliuc.

– Preocuparea o recunosc şi în tema aleasă pentru Teza de Doctorat, unde muzica iberică este prezentă prin creaţiile lui De Falla. În „Tango emociòn” există sugestii spaniole venind de la roluri cântate ?

Nu. Spectacolul ilustrează diversitatea muzicală a spaţiului cultural hispanic...

– Care sunt coordonatele spectacolului? Muzică, Poezie, Dans, culoare...

Spectacolul se bazează în primul rând pe interpreţi, pe mijloacele de expresie umană, vocală şi corporală, şi este întregit de proiecţii pe pânze, şi de minime, dar foarte sugestive, elemente de decor şi recuzită: o masă cu două scaune, o sticlă de vin şi două pahare, un linoleum roşu reprezentând o stradă şi luminile care dau culoare spaţiului de desfăşurare a poveştii. Da, vom cânta, vom recita şi vom şi dansa tango argentinian cu figuri şi cu încărcătură temperamentală.

– Realizatori, colaborări...?

Înfăptuirea acestui proiect este găzduită de Studioul Experimental de Operă Bucureşti, prin disponibilitatea de suflet a doamnei director Anda Tăbăcaru. Scenografia este semnată de minunata Viorica Petrovici care, entuziasmată de scenariu şi de idee, ne-a fost alături pas cu pas. În ce priveşte regia, este o poveste de viaţă uimitoare, o întâlnire revelatoare cu uriaşul talent şi nesecata imaginaţie a lui Valentin Roşca, prim-balerin al Teatrului de Revistă „Tănase”. Ştiam de la bun început că îmi doream pentru acest spectacol un coregraf foarte deschis, jucăuş, inventiv, fără limite. L-am zărit pe Vali Roşca doar în trecerea sa pe scenă când i-a fost decernat premiul revistei „Melos”, însă când Viorica Petrovici mi l-a sugerat drept colaborator pentru „Tango emociòn”, am simţit din prima că el trebuie să fie! Iar ideile lui avântate, care au dat noi profunzimi şi înţelesuri poveştii imaginate de mine, l-au transformat imediat în regizorul acestei producţii. Ca un adevărat Pygmalion, a reuşit în mod miraculos să ne treacă dincolo de propriile noastre limite, ducându-ne într-o dimensiune a dansului după care tânjeam, dar pe care nu credeam că o vom putea atinge vreodată. Pregătirea muzicală a fost asigurată de Alexandru Petrovici, care ar fi trebuit să interpreteze şi un rol în spectacol. Din păcate, datorită unui accident, nu va fi cu noi la premieră. Ne va acompania la pian talentata Mihaela Vîlcea.

– Spaţiul este, chiar şi pentru foyerul Operei, neconvenţional.

Spectatorii vor fi situaţi chiar în miezul acţiunii, martori stradali ai desfăşurării evenimentelor.

– Mai ai un proiect, încă nereprezentat. Vine de la lumea operei, dar am înţeles că se îndreaptă spre spectacolul de teatru?

Da, este vorba de Degringoletto, piesă cu cântec, în... 2 hazuri şi... 1 necaz, scrisă în luna aprilie 2009. A apărut în lume rapid, cu multă voioşie, inspirată de cheful de joacă şi de giumbuşlucuri al colegilor mei, la repetiţiile de Rigoletto de la Opera Naţională Bucureşti, dar şi cu amărăciunea şi protestul stârnite de nefericita şi nemeritata condiţie a oamenilor de scenă, într-un prezent generator de absurd, care-i striveşte sub silueta ameninţătoare a intereselor materiale scăpate de sub controlul unei măsuri decente.

Majoritatea personajelor acestei piese sunt persoane reale, şi, mai mult decât atât, se interpretează pe sine. Iar textul celorlaltor personaje este impregnat de replicile altor persoane reale, care le-au emis, însă, nu pentru a se intepreta mai bine, ci, mai degrabă, pentru a-şi ascunde, sub ele, adevăratele intenţii...

Este o piesă-manifest concepută special pentru perioada de criză şi despre perioada de criză, criză care pare să însoţească arta mai îndelung şi mai necruţător decât loviturile rapide, dar trecătoare, date altor domenii ale vieţii... Deşi oricare creator îşi doreşte ca operele sale să fie etern valabile, eu mă tem că subiectul acestei piese va fi de actualitate şi după sfârşitul crizei pe care o traversăm acum.

– Iată aspecte diverse, ale activităţii mezzo-sopranei Oana Andra. Sunt faţete ale personalităţii, care îţi completează viaţa în artă ?

Întotdeauna am fost cuprinsă de curiozitate şi de gustul pentru aventură: atât în explorări artistice, cât şi de alte direcţii, turistice sau... culinare! Scrisul m-a pasionat şi am început de la 14 ani să imaginez poveşti moderne, sonete, acrostihuri, iar, mai nou, gândirea mea funcţionează conflictual, dramaturgic, şi mă atrage lumea spectacolului văzut atât dinăuntru, cât şi din afară, spectacol însoţit de muzică. Încă din copilărie mi-a plăcut muzica frumoasă, încântătoare, plină de pasiune, indiferent de gen. Viaţa mea e însoţită de muzică, aproape clipă de clipă, şi nu numai de muzică de operă sau cultă. Iubesc diversitatea! De aceea caut să fac lucruri inedite care să mă pasioneze, care să mă facă să simt că trăiesc. Sunt într-o perioadă a vieţii în care vreau să respir un aer mai proaspăt decât cel de muzeu sau de laborator experimental între care pendulează fenomenul operistic al zilelor noastre... Vreau să ofer spectatorilor situaţii pline de viaţă, captivante prin firescul şi totodată ineditul lor.

Scrisoarea ES Claudio Perez Paladino, Ambasador al Argentinei în România

Andras Chiriliuc & Oana Andra - Avanpremieră pictorial Tango Emocion pentru Ce se întâmplă doctore

După al 4-lea spectacol Tango Emocion

Diva Oana Andra și Divo Andras Chiriliuc la Tvr Cultural

Tango del Bicentenario

Opera Națională București, în parteneriat cu Ambasada Republicii Argentina în anul Bicentenarului Argentinei

Marți, 25 mai a.c., la Opera Națională București va avea loc evenimentul cultural TANGO DEL BICENTENARIO, realizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Argentina și dedicat Zilei Naționale a Argentinei.

Această celebrare este specială pentru că în 2010 se împlinesc 200 de ani de când s-a constituit primul guvern naţional argentinian, pe 25 mai 1810.

Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” (SEOB) din cadrul Operei Naţionale Bucureşti (ONB) va prezenta în foyerul galben, începând cu ora 18:30 spectacolul „TANGO EMOCIÓN”, prin care mezzosoprana Oana Andra, baritonul Andras Chiriliuc şi pianista Mihaela Vâlcea vor conduce invitații într-o incursiune pasională în lumea tango-ului.

Regia şi coregrafia sunt semnate de Valentin Roşca. Programul spectacolului, care a avut premiera în luna februarie a acestui an, cuprinde melodii de Carlos Gardel, Marcel Lattes, Astor Piazzola, Ángel Villoldo, Juan Carlos Cobian, Marianito Mores, C. A. Bixio, Edgardo Donato, Gerardo Matos Rodríguez, Juan de Dios Filiberto, Julio César Sanders, pe versuri de Eladia Blázquez, Carlos César Lenzi, César Vedani, Horacio Ferrer, Vicente Seguí, Alfredo Le Pera, Mario Battistella, Enrique Santos Discepolo, Andrés Calamaro, Javier Calamaro, Carlos Gardel.

După spectacol, Analia Selis (voce), Răzvan Suma (violoncel) și Julio Santillán(chitară) vor interpreta teme muzicale argentiniene.

Seara se va încheia cu o demonstraţie de dans a şcolilor de tango din România: AyA Tango, Barrio de Tango, Fábrica de Tango, Lucian y Monica, Mandala Tango, Tango Brujo, Tango Nada Más, Tango Tangent, demonstrație care va avea loc în foyerul ONB, pe muzică interpretată de Alexandru Nuca (chitară, voce).

De asemenea, invitații vor putea admira o expoziție de fotografii reprezentative din Argentina.

Studioul Experimental „Ludovic Spiess”, în forţă (Costin Popa – 11 aprilie 2010)

Una din importantele realizări ale Operei Naţionale bucureştene a fost, am mai afirmat, înfiinţarea Studioului Experimental de Operă şi Balet ce poartă numele ilustrului tenor de la a cărui dispariţie au trecut mai bine de patru ani. Cu dinamică serioasă, aflat actualmente sub coordonarea regizorului Anda Tăbăcaru-Hogea, studioul se întrece în a promova programarea concertantă a operelor rar cântate (deja, peste 10 titluri !), organizarea de cursuri de măiestrie în canto şi dans contemporan susţinute îndeosebi de mari artişti români şi coregrafi din străinătate, reprezentarea de balete pentru copii, colaborarea cu alte instituţii. Am numit Teatrul Bulandra şi Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică. Există o diversitate constant urmărită şi cred că meritul nu revine numai coordonatoarei. Să nu uităm că Studioul fiinţează sub auspiciile primei scene lirice româneşti, director general Cătălin Ionescu Arbore.

Crossover cu Oana Andra

Pe linia interdisciplinarităţii, recent, o seară intitulată Tango Emoción – „poveste scenică pasională de Oana Andra” a atras într-un vârtej publicul Foyerului Galben al Operei, care s-a simţit ca pe... celebra Caminito din Buenos Aires. Chiar aşa! Cunoscuta mezzosoprană, profitând de timbrul ei plăcut şi armonios rezonant, de aplicaţia pentru expresia şi accentul sonurilor latino-americane, de abilitatea de dansatoare cu „clenci”, a imaginat o istorie de amor nebun, de iubire şi gelozie, de pasiune arzătoare, pe muzica unor cunoscute tangouri de Gardel, Lattes, Filiberto, Piazzolla, Bixio, Sanders ş.a., cu versuri de Blázquez, Lenzi, Vedani, Ferrer, Seguí, Gardel etc.

Seducţia prin vocea şi mişcarea Oanei Andra se percepe, însufleţeşte. Pulsaţia şi ritmul incită. Este emoţia şi farmecul explorării profunzimilor sufleteşti, aşa cum numai „starea de tango” ştie să le stârnească, aici în tălmăcirea artistei. Nu a fost singură în demers, ci alături de tânărul bariton Andras Chiriliuc, în egală măsură dedicat poveştii şi, se pare, inspirator al show-ului semnat de Oana Andra. Iată un cuplu care, cel puţin în acest spectacol „crossover”, se dovedeşte sudat şi susceptibil de a continua în alte colaborări. Glasurile şi talentul de dansatori ale celor doi pot imagina şi alte scenarii de acest gen, în diverse teritorii. Mă gândesc la cele având ca suport şansoneta franceză, canţoneta italiană, negro spirituals şi nu numai. Câştigurile nu trebuie irosite ci prelungite.

În Tango Emoción, importanţi au fost şi realizatorii, în primul rând regizorul şi coregraful Valentin Roşca, dar şi light designerul Cornel Vladu sau autorul sonorizării, Cristian Oancea. Consultanţa lingvistică a fost acordată de tenorul mexican Hector Lopez solist al Operei Naţionale. Acompaniamentul pianistic a revenit talentatei Mihaela Vâlcea iar în rolul episodic al Soţului gelos, personaj… absolut indispensabil, a fost Eugen Bobu.

Aşadar, încă un succes pentru Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”. Aşteptăm şi alte confirmări.

După al 3-lea spectacol Tango Emocion

Tango Emocion, o nouă reprezentație

Spectacolul Tango Emocion, un nou succes al primei scene a țării va avea o nouă reprezentație marți, 27 aprilie 2010 începând cu ora 18:30 la Opera Națională Română din București.

Povestea scenică pasională de Oana Andra, produsă și realizată de Opera Națională din București îî are în rolurile principale pe tânărul bariton Andras Chiriliuc și Diva Oana Andra, Primadonna Operei Naționale din București.

Vă așteptăm în Buenos Aires pentru o măsură de Tango... de viață!

TANGO EMOCION